Miez

Zac într-o mină

minabil

cu capul în glugă

și în cizmele de gumă

pe care mi le-a oferit

tata

când am plecat de-acasă

în dimineață.

 

Ploua cu răgete

pustiite

de bălțile adunate

la stația de autobuz la

care m-am pripit

să iau autobuzul

ca să mă duc departe de lumea asta.

 

Cu valiza găurită

prin care

ieșea catifeaua purpurie

a insomniilor mele,

am făcut din ea

umbrelă

ca ploaia

să mă stropească

printr-un filtru

țesut de mine.

 

Îcrezător m-am îndreptat

spre barurile subterane unde

se cânta jazz

și se bea rom

și benedictin

din cupele cristaline

pe care nevestele

nefericite

le curățau în spatele tejghelei.

 

Și cu gustul

lumii de jos în gură

m-am îndreptat tot mai adânc spre miez

și am rămas

blocat în mină

cu un bolovan

pe piciorul stâng

și cu un gust de zahăr ars în gură.

 

Și prin pământul noroios

care se-nvârte de jur împrejur

pătrune-un miros

de cărbune încins.

 

Voi arde acum.

Pentru moment, sunt bine.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s